Ferma animalelor by George Orwell

Author:George Orwell [Orwell, George]
Format: epub, mobi
Tags: ro
Published: 2010-02-26T22:00:00+00:00

Capitolul VII

Iarna fu aspră. După vremea furtunoasă urmă lapoviţă, apoi zăpadă şi, în sfîrşit, un ger muşcător care nu cedă pînă la mijlocul lui februarie. Animalele duceau mai departe cum puteau reconstrucţia morii de vînt, ştiind bine că lumea din exterior le urmărea şi că oamenii invidioşi aveau să se bucure şi să exulte dacă moara nu ar fi fost terminată la timp.

De ciudă, oamenii pretindeau a nu crede că Snowball fusese acela care distrusese moara de vînt; ei spuneau că moara căzuse din cauză că ar fi avut pereţii prea subţiri. Animalele ştiau că nu acesta era motivul. Şi totuşi, se hotărîse să fie construiţi pereţi groşi de un metru de această dată, în loc de optsprezece ţoli, ca mai înainte, ceea ce însemnă adunarea unor cantităţi de piatră cu mult mai mari. Multă vreme, cariera fu plină de zăpadă şi nu se putu face nimic. Se înaintă puţin pe vremea geroasă uscată care urmă, dar munca era ucigătoare şi animalele nu se mai puteau simţi atît de fericite de eforturile lor ca pînă atunci. Le era mereu frig şi, de obicei, şi foame. Doar Boxer şi Clover nu-şi pierdeau entuziasmul niciodată. Squealer ţinea discursuri excelente despre bucuria datoriei împlinite şi despre demnitatea muncii, dar celelalte animale găseau mai multă încurajare în forţa lui Boxer şi în strigătul lui neobosit: "O să muncesc mai mult".

În ianuarie, hrana începu să lipsească. Raţia de porumb scăzu drastic şi se anunţă că o raţie suplimentară de un cartof avea să fie introdusă pentru a o compensa. Apoi se descoperi că partea cea mai mare a recoltei de cartofi îngheţase în grămada care nu fusese acoperită destul de temeinic. Cartofii deveniseră moi şi decoloraţi şi numai cîţiva mai erau comestibili. Uneori, zile întregi, animalele nu aveau de mîncare nimic altceva afară de tărîţe şi sfeclă furajeră. Foametea parcă li se aşezase dinaintea ochilor.

Era de o necesitate vitală să ascundă acest lucru de lumea din afară. Îmboldiţi de prăbuşirea morii de vînt, oamenii inventau noi minciuni despre Ferma Animalelor. O dată în plus se răspîndi zvonul că toate animalele erau decimate de foamete şi boli şi că se luptau în continuu între ele şi recurseseră la canibalism şi infanticid. Napoleon era foarte conştient de rezultatele proaste care ar fi putut apărea dacă situaţia reală a hranei ar fi devenit cunoscută, aşa încît se hotărî să-l folosească pe domnul Whymper pentru a răspîndi o impresie contrară. Pînă atunci, animalele avuseseră doar cîte un contact întîmplător sau deloc cu Whymper în vizitele lui săptămînale; acum, totuşi, cîteva animale, în majoritate oi, fură alese şi instruite să facă, din cînd în cînd, în auzul lui, remarci despre creşterea raţiilor de hrană. În plus, Napoleon dădu ordin ca lăzile aproape goale din magazia de provizii să fie umplute aproape pînă sus cu nisip, iar acesta acoperit cu ce mai rămăsese din cereale şi făină. Cu ajutorul unui pretext convenabil, Whymper fu condus prin magazia de provizii şi i se permise să arunce o privire spre lăzi. El fu

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.